Un cunoscut al meu are ceea ce am putea numi o cariera reusita: este director al filialei romanesti a unei firme multinationale, cu toate consecintele care rezulta din acest lucru. Venitul sau este mai mult decat bun (se poate considera un fericit al tranzitiei), locul de munca este stabil. Mai mult, compania a carei filiala o conduce este foarte multumita de activitatea sa. In ultimii doi ani cifra de afaceri a firmei in Romania a crescut de aproape 3 ori!
O singura problema: cunoscutul meu a devenit anorexic din cauza stressului, greutatea sa a scazut in ultimele 3 luni de la 89 la 58 de kilograme. Investigatiile medicale amanuntite nu au reusit sa detecteze nimic altceva in afara consecintelor suprasolicitarii.
De ce? Cum se explica acest fenomen din punct de vedere al energiilor organismului? Cum se trateaza acest lucru din punct de vedere al terapiilor complementare si al terapiei bio-informationale si cat de usor si de repede se rezolva? Exact la aceste intrebari voi incerca sa raspund in urmatoarele episoade ale acestui serial.
Pentru a intelege cum este afectat biocampul energetic al organismului de catre stress va trebui sa intelegem mai intai care este mecanismul prin care stressul repartizeaza energia in cazul in care apare o amenintare.
Zonele care au nevoie de un surplus de energie in mod rapid intr-o asemenea situatie sunt creierul si inima. Creierul trebuie sa decida cat de importanta este amenintarea, daca ea poate fi rezolvata prin lupta, sau daca este necesara fuga. Pe langa surplusul de sange care trebuie sa il pompeze catre creier inima trebuie sa pompeze deasemenea si mai mult catre membre pentru a putea asigura miscarea mai rapida pe durata crizei.
Organismul realizeaza acest lucru prompt si ingenios, blocand temporar procesul de digestie ca urmare a fricii si cu ajutorul sistemului nervos. Avantajul acestui lucru este faptul ca se redirectioneaza o mare cantitate de energie catre cele doua organe. Aceasta se face printr-un bioalgoritm de blocare rapida a meridianului energetic principal (care merge pe axul de simetrie verticala a corpului) in doua puncte din plexul solar si plexul carotidian. Astfel energia destinata stomacului este repartizata catre muschiul cardiac si o parte din energia pentru zona superioara a inimii, vaselor coronariene si tiroidei este redirectionata in sus lobii prefrontali ai creierului. Este una din explicatiile anorexiei pentru cunoscutul despre care va vorbeam la inceputul articolului si pentru multi altii care au probleme digestive pe fond de stress.
Acest lucru este extrem de avantajos pe termen scurt, datorita vitezei cu care poate mobiliza cantitati importante de energie, si dezavanatajos pe termen lung din urmatoarele motive:
1 – surplusurile de energie furnizate nu sunt energii “potrivite” in mod natural pentru zonele cardiaca si cerebrala, ele fiind aduse din alte zone, pe alte trasee decat cele corecte
2 – ca orice blocaj, si acesta realizeaza zone de energie stagnante pe meridianul energetic principal, lucru care nu este deloc sanatos pentru organism
3 – din cauza fricii de repetare a evenimentului stresant, organismul deblocheaza foarte greu zonele in cauza, ceea ce da un efect de remanenta atat a incordarii asociate, a emotiilor negative si a energiilor stagnate.
De aceea orice metoda prin care reusim sa slabim sau sa inlaturam aceste blocaje este o metoda de decuplare de la stress, si este binevenita fiindca imprima in memoria organismului principalul proces care se opune stresului: relaxarea.
Este bine sa mai tinem cont si de inca un fapt important: efectul stressului de-a lungul unei zile este cumulativ, ceea ce inseamna ca nivelul de stres creste pe parcursul zilei de dimineata pana seara.
O solutie foarte eleganta care face atat o buna decuplare de la stress si nu lasa nici nivelul acestuia sa creasca foarte mult pe parcursul zilei este ceea ce se cheama „minirelaxare“.
Iata in ce consta:
Se relaxeaza intr-o secventa scurta (de 2-3 minute): pielea capului impreuna cu fruntea, globii oculari, maxilarul inferior (se lasa sa atarne putin), plexul solar (se urmareste miscarea lui in ritmul respiratiei odata cu toata musculatura abdominala, timp de 2-3 respiratii), apoi se constientizeaza senzatiile simtite in palme si degetele de la maini, talpi si degetele de la picioare in aclelas timp. Se realizeaza acest exercitiu de 3-4 ori pe zi in momentele in care dorim sa avem un mic spatiu intre ganduri, sau dupa momentele in care simtim ca am avut incordari.
Datorita exersarii constante (pastrand ritmul pe care vi-l propun, intr-un an il veti face de peste 1000 de ori in mod natural) veti ajunge sa il lucrati foarte bine si profund in scurt timp. Este o punte foarte buna catre a ajunge sa fiti mereu calmi si sa reactionati corect la situatiile stresante.