Zambetul lui Buddha

Ar fi trebuit sa scriu in episodul de astazi despre nivelele de somatizare a stressului. Nu voi face acest lucru fiindca vreau sa inchei acesta parte a serialului intr-o maniera mai neobisnuita si mai optimista: voi vorbi despre zambetul enigmatic al lui Buddha, sau despre regasirea bucuriei de a trai.

Se spune ca, fiind foarte batran, Buddha isi aduna intr-o zi discipolii intr-o poiana asa cum faceau de obicei. Preainteleptul culesese o floare de lotus dintr-o mlastina, a carui radacina era plina de noroi, in timp de petalele aveau, ca de obicei, un alb cald, curat, stralucitor.

Discipolii sai stateau intr-un cerc in jurul sau privind floarea de lotus, in timp ce Buddha zambea linistit si enigmatic, fara sa scoata un sunet. Era una dintre multele lectii tacute pe care le dadea discipolilor sai.

Mintea lor cauta fervent: oare ce ar trebui sa-i spuna Maestrului? Ce simboliza oare floarea? Cum se integra imaginea florii in contextul invataturilor sale? Noroiul si apa care curgeau din radcina de lotus simbolizau oare mizeria inevitabila a vietii fiecarei fiinte? Floarea simboliza oare Nirvana, stingerea intregii suferinte, sfarsitul iluziei si gasirea Adevarului? Incetarea ciclului vietilor si al rensterilor? In mlastina de unde culesese lotusul coexistau mizeria si puritatea? Oare ce vroia sa spuna Siddharta aducand floarea in mijlocul lor? Care dintre ei va intelege primul intelesul invataturilor? Dar al imaginii florii?

Unul dintre discipoli, privind floarea, a intrat in extaz…si dupa cateva clipe a inceput sa zambeasca…

Buddha i-a dat lui floarea de lotus…

Lectia s-a incheiat…soarele a apus in acea zi…lasand pe planeta Pamant inca o persoana iluminata in afara Maestrului. Intelepciunea suprema, ca si zambetul, devenise contagioasa. Tot prin zambet…

Zambetul vindeca. Zambetul ilumineaza…sufletul nostru, al celorlalti, ne transforma, alunga raul din vietile noastre, ne conecteaza intre noi si ne schimba in bine viziunea asupra vietii.

Urmatorul exercitiu, pe care l-am denumit “zambetul lui Buddha” (si se gaseste in format audio pe situl meu personal www.stefanpusca.ro) va va arata forta transfiguratoare a zambetului: stati asezati pe un scaun, in pozitia de relaxare. Incepeti cu o scurta relaxare a muschilor faciali, pe verticala de jos in sus: fruntea, globii oculari, obrajii, buzele, limba, maxilarul inferior.

Apoi zambiti cu ochii inchisi. Muschii din jurul ochilor trebuie sa participe si ei la zambet. Apoi toata fata trebuie sa se integreze in el. Constientizati starea pe care ati obtinut-o. Gustati aceasta stare timp de cateva secunde, bucurati-va de ea.

In continuare mutati-va atentia de la nivelul fetei si “scanati-va” intregul organism. Gasiti zonele in care aveti stari de disconfort. Gasiti cele mai importante trei zone in care aveti senzatii neplacute. Identificati-le si tineti-le minte.

Reveniti la nivelul fetei, la zambet. Simtiti din nou senzatia placuta pe care v-o da zambetul. Imaginati-va ca mutati aceasta senzatie pe zona in care ati simtit cel mai mare disconfort. Faceti senzatia de disconfort sa se deformeze…intr-un zambet. Faceti acea parte a corpului dumneavoastra sa zambeasca. Repetati acest lucru si cu celelalte doua zone in care simteati ceva neplacut.

Imaginati-va ca tot corpul devine un enorm zambet. Simtiti senzatia respectiva in fiecare celula a organismului. Apoi cautati in corp sursa acelui zambet, punctul din finta care zambeste in continuu si exprima o continua bucurie. Bucuria de a trai… Este inima dumneavoastra.

Leave a Reply