Terapia prin meditatie-Capitolul 15-Cele patru creiere (V)-Sistemul nervos enteric (al intestinelor) si meditatia

Stefan Pusca: Ce terapii practic si cu ce rezultate? Click aici. * Contact: Programari terapie. Click aici.

***
 Terapia prin meditatie
Sanatate si echilibru emotional
prin exercitii simple de relaxare, respiratie si constienta de sine
***
-Fragmente din noua mea carte in curs de publicare-
 
Capitolul 15
     Poveste: Anisoara in varsta de 40 de ani se plangea de mai multi ani de stari de discomfort emotional accentuat (vorbea despre stari anxioase), insomnii si deranjamente repetate digestive. Incercase mai multe tipuri de tratamente, fara a avea insa niciun rezultat. S-a hotarat sa invete meditatia si m-a contactat in acest sens. I-am propus si o anumita dieta si un anumit mod de a se alimenta. Desi a durat cateva luni bune pana si-a revenit, acum a reusit sa depaseasca aceste probleme si se simte foarte bine. A ramas o practicanta fidela a meditatiei, pentru starea de bine pe care i-o dau practicile respective.
***
     Cel de-al patrulea “creier” al nostru este considerat a fi sistemul nervos enteric (sau sistemul nervos intrinsec, asa cum i se mai spune de obicei). Este considerat ca fiind separat de sistemul nervos autonom, deoarece are propria sa activitate reflexa independenta. El consta dintr-o retea de neuroni care controleaza functia tractului gastrointestinal. El mai este denumit si “al doilea creier”. In cazul nostru, cand deja am numerotat cele trei straturi ale creierului, putem sa fortam putin exprimarea si sa spunem ca sistemul nervos enteric este al patrulea “creier” al organismului nostru.
     Sistemul nervos enteric consta din circa 500 milioane neuroni reprezentand cam 1-2% din numarul neuronilor din creier sau cam de 5 ori mai mult decat numarul neuronilor din maduva coloanei vertebrale. De asemenea el contine cam doua treimi din numarul de neuroni din intregul sistem nervos al unei pisici.
Sistemul nervos enteric (SNE) este scufundat in mucoasa gastro-intestinala, incepand in esofag si terminandu-se la anus. El este capabil de a avea functii autonome, cum ar fi coordonarea reflexelor; desi este foarte bine conectat cu sistemul nervos autonom. El comunica cu sistemul nervos central prin sistemul nervos parasimpatic (mai exact prin nervul vag) si cu sistemul nervos simpatic prin ganglionii paravertebrali. Cu toate acestea, studiile pe organisme vertebrate au aratat ca daca nervul vag este distrus, sistemul nervos enteric poate continua sa functioneze.
     Sistemul nervos enteric poate controla peristaltismul (prin intermediul muschilor intestinali) sau secretia de enzime, folosind aproape aceeeasi neurotransmitatori ca si sistemul nervos central. Mai mult de 90% din serotonina (considerata ca fiind generatoare de stare de bine in psihicul nostru)  si mai mult de 50% din dopamina (un neurotransmitator care are legatura cu centrii placerii din creier) din organism se afla in intestine.
      In ultimii ani comunitatea stiintifica a acceptat in mod larg opinia dr. David Wingate, profesor la University of London, specialist in domeniul stiintelor gastro-intestinale. Acesta afirma in urma cu cativa ani ca “in termeni ai evolutiei are sens faptul ca organismul nostru are doua creiere. Primele sisteme nervoase au aparut la animale tubulare care se lipeau de stanci si asteptau ca mancarea sa treaca prin ele. Pe masura ce viata a evoluat, animalele au avut nevoie de de un creier mai avansat pentru a putea gasi hrana si a se putea reproduce. Insa sistemul nervos enteric era prea important pentru ca el sa fie plasat in cap si sa aiba conexiuni prea lungi catre restul corpului. […] De aceea natura a pastrat sistemul nervos enteric ca un circuit inteligent in interiorul animalelor mai evoluate. Este doar slab conectat cu sistemul nervos central (prin intermediul nervului vag) si in mare poate functiona singur, fara instructiuni de sus.”
     Mai mult, oamenii de stiinta au remarcat ca numarul mare de neuroni din sistemul nervos enteric ne permit sa “simtim” lumea interioara a intestinelor si continutul lor. O mare parte din aceasta putere de procesare si transmitere a informatiei este directionata catre digestie. Intestinele sunt si primele linii de aparare ale rapsunsului imunitar, deoarece ele trebuie sa detecteze bacteriile periculoase care s-ar fi putut strecura in mancarea noastra. Retelele de celule cu functii imunitare din intestine pot secreta in aceste cazuri substanta cu rol inflamator care transmit semnale “celui de-al patrulea creier” pentru a declansa diareea (ca reactie de curatire a organismului si de aparare) sau sa transmita mesajul la creier pentru a declansa voma (1)
     Cea mai interesanta concluzie a oamenilor de stiinta este insa cea formulata de Profesorul de psihologie, psihiatrie si stiinte comportamentale Emeran Meyer de la Universitatea din Los Angeles: “o mare parte din emotiile noastre sunt probabil influentate de reteaua de nervi din intestine. […] O mare parte din informatia pe care ele o trimit catre creier afecteaza starea noastra de bine si nici macar nu ajunge sa fie prezenta in mintea constienta” (2).
     In acelas timp, in ultima vreme, exista un numar din ce in ce mai mare de studii care sugereaza ca exista o legatura intre problemele din intestine si dezechilibrele din creier-care pot avea drept consecinta tulburari importante ale psihicului si chiar unele afectiuni psihiatrice. (1)
     Avand in vedere toate aceste argumente este foarte interesant, atunci cand dorim sa realizam nivele foarte profunde ale starii de bine si calmului in organism, sa ne gandim la tehnici de meditatie care sa se adreseze “celor patru creiere” (reptilian, mamifer, neocortex si sistemul nervos enteric) si in plus sistemului nervos simpatic/parasimpatic. Este clar ca daca tehnicile de meditatie pe care le vom aplica nu se adreseaza tuturor acestor verigi, atunci calitatea echilibrului obtinut in organism in urma practicii nu va fi cea dorita. Acesta este unul din motivele pentru care multi practicanti care nu folosesc tehnici si atitudini corecte nu reusesc in meditatie. Vom reveni asupra acestui aspect mai tarziu in paginile acestei carti.
     In privinta sistemului nervos enteric, putem retine o atitudine si o tehnica care pot contribui la echilibrarea sa si atingerea starii de calm: este vorba, respectiv, de a manca mancarea in portii mici si ceva mai dese (pentru a solicita mai putin SNE) decat in mod obisnuit si de o anumita tehnica de meditatie (meditatia pe Hara).
     Hara este un punct in zona abdomenului inferior, pe care se face concentrarea intr-una din traditiile de meditatie japoneze, numit si “creierul abdomenului inferior”. Concentrarea si meditatia pe acel punct aduc o stare de bine profunda, atat in organism cat si in emotii si minte. Vom detalia si aceasta tehnica la momentul potrivit.
Un articol de Stefan Pusca
Referinte:

***Pentru a primi pe e-mail inregistrari cu meditatii ghidate si anunturi despre cursurile pe care le sustin va puteti abona la newsletter mai jos:

Join 44 other subscribers

Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.